Vasile Alecsandri

Nascut la 21 iulie 1821 la Bacau ; decedat la 22 august 1890 la Mircesti, judetul Iasi

A fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician roman, creator al teatrului romanesc si a literaturii dramatice in Romania, personalitate marcanta a Moldovei si apoi a Romaniei de-a lungul intregului secol al XIX-lea


logo.jpg

1. Primii ani

1821-07-21 Se naste cel de al doilea copil, Vasile, al medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei, nascuta Cozoni, in orasul Bacau

1826 Se naste Ion (Iancu), fratele lui Vasile Alecsandri.

1826 - 1827 Vasile Alecsandri este scolit de un dascal grec, apoi in casa parinteasca ia lectii impreuna cu Mihail Kogalniceanu, de la dascalul si calugarul maramuresean, Gherman Vida.

1828 - 1834 In martie, medelnicerul Alecsandri isi inscrie fiul la pensionul francez de la Iasi al lui Victor Cuenim. Vasile Alecsandri ii are colegi pe Mihail Kogalniceanu si pe Matei Millo , viitorul actor. Vacantele si le petrece la Mircesti, la mosia cumparata de tatal sau

1834-08-01 Obtine rangul de boier (comis).

1834-09-01 Absolvind cursurile Institutului Cuenim, Vasile Alecsandri pleaca cu diligenta la Paris sub indrumarea lui Filip Furnaraki. Impreuna cu el vor mai merge : Alexandru Ioan Cuza, N.Docan si viitorul pictor muntean Ion Negulici. La Paris ii va cunoaste pe Ion Ghica, care ii va deveni bun prieten si pe Costache Negri.
2. Anii de formare

1835-10-27 Alecsandri isi trece examenul de bacalaureat in litere, sub indrumarea profesorului Cotte. Studiaza chimia cu profesorul Gaulthier de Glaubry , pentru a se inscrie la medicina.

1836-11-01 Renuntand la Medicina, Alecsandri se inscrie la Facultatea de Drept .

1836-11-01 - 1837-04-01 Urmeaza cursurile Facultatii de Drept.

1837 La sfaturile tatalui sau, Alecsandri se pregateste pentru un nou bacalaureat , in stiinte, cu profesorul Boniu, spre a se inscrie la Scoala de poduri si sosele.

1838-03-01 Respins la examenul de bacalaureat in stiinte, poetul intrerupe studiile definitiv si se dedica literaturii. Din acest an, dateaza primele poezii in limba franceza : La jeune fille , Marie, Les brigands , Le petit rameau , Zunarilla, Serata.

1839 In drum spre tara, intreprinde o lunga calatorie prin Italia. Viziteaza Florenta, Roma, Padova, Venetia, Triest. Din aceasta calatorie culege impresii necesare scrierii primelor opere in limba romana : Buchetiera de la Florenta si Muntele de Foc.

1839-08-31 - 1846 Este numit seful mesei pensiilor si despagubirilor banilor scutelnicesti, in Departamentul Finantelor.

1840 Impreuna cu Mihai Kogalniceanu si Costache Negruzzi, fondeaza revista Dacia literara.

1840-02-27 Impreuna cu Kogalniceanu si Negruzzi, printr-un contract semnat cu Guvernul pentru patru ani, ia conducerea teatrelor francez si roman reunite la Iasi.

2.1 Debutul

1840-05-01 - 1840-06-01 In revista Dacia literara, publica in primul numar, cea dintai scriere a sa in proza, nuvela Buchetiera de la Florenta.
2. Anii de formare

1840-11-01 O cunoaste pe Elena Negri, sora lui Costache Negri, bolnava de tuberculoza.

1840-11-16 In deschiderea stagiunii teatrale i se pune in scena piesa Farmazonul din Harlau , aparuta la Cantona Foaiei satesti.

1841 Pe scena teatrului iesean se joaca piesa lui Vasile Alecsandri : Cinovnicul si modista.

1841-02-09 Apare piesa Modista si cinovnicul, sub titlul Inselatorul inselat. In revista Spilcuitorul moldo-valah, publica poeziile Le Cosaque, La jeune fille si A Monsieur de Lamartine

1841-07-01 Este ridicat la rang de spatar.

1842 Alecsandri calatoreste prin muntii si satele Moldovei, fapt care i-a prilejuit "descoperirea tezaurului poeziei populare". Sub influenta acesteia, scrie primele sale poezii romanesti - Doinele.

1842-02-03 Moare mama scriitorului. Moartea mamei ii pricinuieste o " zguduire nervoasa " . Poetul merge la bai la Lemberg, apoi la Viena.

1842-09-01 Paraseste directia Teatrului National.

1843 In Calendarul pentru poporul romanesc pe anul 1843, apar primele poezii publicate de Vasile Alecsandri in limba romana. In Albina romaneasca ii apare povestirea Monte di fo.

1844 Apare revista Propasirea , redactata de Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Panait Bals si Ion Ghica dar cu titlul impus de cenzura : Foaie stiintifica si literara. Alecsandri va incepe sa publice : Doinele si proza : O plimbare la munti, Istoria unui galban si a unei parale.

1844 Scrie " fiziologia" Iasii. Din aceeasi perioada dateaza si Jurnalul de calatorie la Viena.

1844-01-18 I se pune in scena Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului, publicata si in Albina romaneasca. Piesa este intampinata cu deosebit entuziasm de catre spectatori.

1844-01-23 I se pune in scena comedia Spatarul Hatmatuschi, comedie pierduta.

1844-06-01 Se afla la cura la Borsec ; impresiile le consemneaza in nuvela Borsec, aparuta partila si in Propasirea.

1845 Se pune in scena piesa Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului la Bucuresti.

1845-05-21 O intalneste pe Elena Negri la Manjina, la mosia lui Costache Negri. Tot aici il va cunoaste si pe Nicolae Balcescu. Se indragosteste de Elena Negri, careia ii va dedica o serie de poeme.

1845-09-01 Apare la Cantora Foaiei satesti comedia Creditorii. Se prezinta piesa de teatru Ramasagul, dramatizarea unei anecdote O intriga la bal masche .

1845-12-22 Se joaca piesa de teatru Iasii in carnaval sau Un complot in vis .

1846 - 1847 O insoteste pe Elena Negri in strainatate, pentru ingrijirea sanatatii. Italia, Austria, Germania, Franta, apoi din nou Italia, ii prilejuiesc impresii profunde. Insa boala Elenei se agraveaza, iubirea poetului stingandu-se din viata la intoarcerea in tara. Scrie comedia cu cantece "Peatra din casa" si nuvela "Balta Alba".

1846 Apare la Cantona Foaiei satesti comedia-vodevil intr-un act Un ramasag.

1846 Demisioneaza din functia de seful mesei pensiilor si despagubirilor banilor scutelnicesti, in Departamentul Finantelor. Pleaca din nou in Turcia. Viziteaza Brussa.

1846-05-01 Calatoreste la Manastirile din Moldova, impreuna cu fratele sau Iancu, Costache Negri, Alecu Russo si altii. Calatoria este consemnata intr-un jurnal in limba franceza.

1846-09-01 Il gasim la Trieste, unde il astepta iubita sa Elena Negri . Se instaleaza amandoi la Venetia , trec prin Salzburg, spre Paris , apoi prin Napoli si ajung la Palermo unde se intalnesc cu Nicolae Balcescu. Scrie seria poeziilor venetiene.

1847 Se joaca piesa Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului in Transilvania, la Orastie.

1847 Iarna si primavara, sta la Palermo impreuna cu Nicolae Balcescu si Elena Negri pentru care scrie piesa de teatru Peatra din casa

1847-05-03 Se joaca piesa de teatru Peatra din casa, fondurile stranse in folosul artistilor din Bucuresti si tiparita la Institutul Albinei.

1847-05-04 Elena Negri moarte pe vapor, in fata insulei Prinkipo. Este inmormantata la Constantinopole. De fata erau Costache Negri, Mihail Kogalniceanu si Vasile Alecsandri. In memoria ei, Alecsandri scrie poezia Steluta, care va deveni o romanta cunoscuta a acelor vremuri.

1847-06-01 Se afla la bai la Mehadia si la Balta Alba ; cea din urma statiune il va inspira pentru nuvela Balta Alba , publicata anul urmator.

1847-10-01 Poetul pleca la Paris.

3. Exilul

1848-02-03 Se joaca piesa de teatru Nunta taraneasca, fondurile stranse in folosul saracilor.

1848-03-09 Se joaca din nou piesa de teatru Nunta taraneasca, fondurile fiind stranse in folosul saracilor .

1848-03-15 Are loc miscarea miscarea revolutionara din Moldova. Impreuna cu alti participanti, redacteaza petitia cu revendicarile ce trebuiau inaintate domnitorului Mihail Sturza. Dupa esecul miscarii, urmarit de stapanire, se refugiaza in muntii Hategului si apoi la Brasov.

1848-04-01 Este propus membru al Comitetului revolutionar unic al emigratiei din Moldova. Sub influenta evenimentelor revolutionare din Transilvania, Alecsandri alaturi de Costache Negri, Alecu Russo , G. Sion si altii participa la elaborarea programului politic al democratilor moldoveni : Printipurile noastre pentru reformarea patriei.

1848-05-01 Alecsandri redacteaza o Prestatie in numele Moldoviei, a omenirei si a lui Dumnezeu. Scrie Hora Ardealului, devenita mai tarziu Hora Unirii si Desteptarea Romaniei (cu titlul initial Catre romani). Publica in Foaie pentru minte, inima si literatura poeziile 15 Maiu 1848, Catre romani si Hora Ardealului.

1848-09-01 In momentul in care izbucneste revolutia din Moldova, se afla la Cernauti (Bucovina), unde se formeaza Comitetul revolutionarilor moldoveni, al carui secretar este. Se pun bazele revistei Bucovina, condusa de A. Hurmuzachi, Tot aici, Mihail Kogalniceanu redacteaza Dorintele partidei nationale din Moldova.

1848-10-01 Este admis membru al Societe Orientale de France.

1848-11-01 Il gasim din nou la Paris , de aceasta data incepe propaganda pentru cauza principatelor.

1848-12-01 Revine in tara.

1849 Se intoarce de la Paris si este numit in functia de arhivist al statului. Redacteaza studiul "Romanii si poezia lor", sub forma unei scrisori catre A. Hurmuzachi, studiul fiind publicat in revista Bucovina. Colaboreaza la ziarul iesean Zimbrul.

1849 In revista Bucovina, publica studiul Romanii si poezia lor, in care vorbeste despre poeziile populare culese in timpul calatoriilor prin Moldova.

1849-03-01 La Paris o cunoaste pe actrita pariziana numita intre prieteni Didri ; episod evocat peste doua decenii la inceputul romanul Didri.

1849-05-01 Se afla la Constantinopole , impreuna cu Ion Ghica.

1849-08-01 Traverseaza Mediterana si viziteaza Arlos.

1849-10-13 Este ales membru al Societatii Stiintifice Franceze.

1849-12-01 Sfarsitul lunii, se intoarce la Iasi.
4. Anii de maturitate

1850 Apare piesa O nunta taraneasca.

1850-02-03 Sub domnitorul Grigore Ghica ocupa functia de director al Arhivelor Statului, in locul tatalui sau. Publica in revistele Bucovina si Zimbrul balade din colectia sa de poezii populare.

1850-04-02 Apare opereta Scara matei scrisa de Vasile Alecsandri.

1850-04-09 Are loc reprezentatia piesei Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca. In aceasta perioada, incepe publicarea Canticelelor comice care il vor preocupa pana in 1875.

1850-11-01 Vasile Alecsandri calatoreste in Bucovina .

1850-12-30 Ii apar comediile Soldan Viteazul si Mama Anghelusa doftoroaie.

1851 Apare opereta Crai nou, pe muzica lui Ciprian Porumbescu.

1851-03-01 Este la Paris, apoi calatoreste in Germania si Anglia.

1851-05-31 Comedia Herscu Boccegiul , scrisa de Vasile Alecsandri.

1851-08-01 Se afla la Londra, unde viziteaza Expozitia Universala.

1851-10-01 Calatoreste din nou in Franta, la Paris si in Germania.

1851-10-28 Scrie comedia Doi morti vii.

1851-12-01 Se intoarce in tara cu un vapor pe Dunare, care este pe punctul de a se scufunda.

1852 Apare la Iasi prima fascicula din Poezii poporale. Balade (Cantece batranesti) adunate si indreptate de V.Alecsandri.

1852 Se joaca Kir Zuliaridi.

1852-03-01 Primul numar din revista Romania libera, scos de Alecsandri in martie, este suspendat de autoritati inainte de a fi difuzat.

1852-05-08 Se joaca Chirita in provintie. Rolul Chiritei este jucat de Matei Millo.

1852-09-01 Se intalneste la Galati cu Nicolae Balcescu, caruia , desi bolnav i se interzice intrarea in tara. Apoi se indreapta spre Paris.

1852-10-01 La Tipografia francezo - romana, apare prima culegere a pieselor sale : Teatrul Romanesc - Repertoriu dramatic al d-lui V.Alecsandri, tomul I, care cuprinde toate piesele de teatru scrise pana atunci.

1853 La Paris, Vasile Alecsandri publica primul volum de poezii originale, Doine si lacramioare, dispuse in trei cicluri : Doine, Lacramioare, Suvenire. La Iasi ii apare cea de-a doua fascicula de Poezii poporale. Vasile Alecsandri intreprinde o lunga calatorie in sudul Frantei, in Spania si in nordul Africii. Relatarea partiala a acestei calatorii este cuprinsa in "ziarul de calatorie" : Calatorie in Africa.

1853 Publica la Iasi doua volume de Poezii poporale. Balade (Cantece batranesti) iar la Paris unul de Doine si lacramioare 1842-1852. Scrie poezii exotice si primele poezii din ciclul Margaritarele.

1853-04-22 Demisioneaza din functia de la Arhivele Statului.

1853-08-01 Se afla din nou la Paris, de unde pleaca pentru o luna la Biaritz, iar de aici prin Bayonne, Toulouse, Nimes si Marsilia la Gibraltar, apoi la Tanger si Tetuan prin muntii Uadras. Voiajul prin nordul Africii e relatat in Calatorie in Africa.

1853-10-06 Se intoarce la Gibraltar si incepe calatoria prin Spania (Algesiras, San Rocco, Cadix, Sevilla, Cordoba, Grenada, Madrid).

1853-12-01 Se intoarce prin Biscaya, in Franta.

1854 Apare la Iasi volumul Potpuri literar, publicat impreuna cu Matei Millo. Alecsandri este la Paris

1854-06-01 Alecsandri pleaca la Londra.

1854-07-04 Calatoreste prin Belgia si Germania apoi revine la Paris.

1854-09-01 Moare tatal scriitorului. Prelundu-si mostenirea, Alecsandri elibereaza tiganii robi de pe mosia parinteasca de la Mircesti.

1855 Scoate revista Romania literara, unde publica versuri si proza. Colaboreaza aici C.Negruzzi, Alecu Russo, C.Negri, Al.Donici, Gr.Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, A.I. Odobescu . Publica Anul 1855; tot aici apar fragmente din Calatorie in Africa si nuvela Balta Alba .

1855-07-01 E la Paris , de unde pleaca la Constantinopole; aici il intalneste pe Ion Ghica, in acel timp bei (print) de Samos.

1855-11-01 Pleaca la Crimeea, spre a vizita runiele Sevastopului. Impresiile sunt consemnate intr-un jurnal intitulat Suvenire din 1855.

1855-12-01 Se intoarce la Constantinopole si spre sfarsitul lunii in tara, la Iasi.

1855-12-03 Revista Romania literara e suspendata de cenzura.

1856 Fac parte din Comitetul Unirii si publica in Steaua Dunarii poezia Hora Unirii. Semeneaza petitia catre domnul Ghica prin care se cerea unirea celor doua Principate Romane.

1857 Scrie piese cu caracter patriotic si unionist, printre care Cinel-Cinel si Vioandiera. Apar acum Cetatea Neamtului sau Sobietki si plaesii romani (editia a doua), Vioara Teatrului romanesc, Culegere de cantice si cupleturi din repertoriul dramatic al d-lui Vasile Alecsandri si Pacala si Tandala, dialog politic.

1857 I se prezinta pe scena Cinel-Cinel si drama istorica Cetatea Neamtului.

1857 Ii apare la Iasi volumul Vioara Teatrului romanesc. In Concordia din Bucuresti publica Moldova din 1857, poezie satirica impotriva boierilor unionisti.

1857 In Moldova sunt organizate noi alegeri, iar Vasile Alecsandri este ales deputat.

1857-07-01 Dupa o noua audienta la Napoleon al -III-lea, e primit la Turin la Contele Cavour, primul ministru al Piemontului, apoi de regele Victor Emanuel. Ramane in Franta si dupa a treia audienta la imparat, dupa care ia parte ca observator la Razboiul din Italia. Toate acestea , Vasile Alecsandri le va consemna in Istoria misiilor mele politice (1862) .

1858 Se naste unicul copil al scriitorului, Maria, din legatura cu Paulina Lucasiewicz, care ii va deveni sotie mai tarziu.

1858-10-25 Este numit secretar de stat provizoriu la Postelnicie , ministru de Externe, in guvernul provizoriu care trebuia sa vegheze alegerile de domn. Vasile Alecsandri e desemnat printre cei 38 de candidati la domnia Moldovei ; in aceasta calitate, restabileste libertatea presei; figureaza pe lista candidatilor la domnie.

1859-01-24 Candideaza pentru domnie, numarandu-se printre favoriti . Renunta in favoarea lui Costache Negri, apoi a lui Alexandru Ioan Cuza, a carui dubla alegere, in Moldova si in Muntenia, o aclama.

1859-02-01 E la Paris in audienta la Ministrul Afacerilor Straine al Frantei, contele Walewski, si la imparatul Napoleon al -III-lea.

1859-05-01 Deputat in adunarea electiva, dupa Unire, Alecsandri e numit ministru la Departamentul Afacerilor Straine ale Moldovei.

1859-05-01 Apara cauza Unirii la Londra pe langa Lordul Malmersburg, Ministrul Afacerilor Externe.

1859-10-11 Alecsandri trece in postul de Ministru al Afacerilor straine din Muntenia.

1860-05-28 Dupa caderea Guvernului, Alecsandri pierde postul de ministru. Se retrage la Mircesti unde scrie piesele de teatru Lipitorile satului, Sgarcitul risipitor, Satul lui Cremene, Retrogradul (Sandu Napoila) si Demagogul (Clevetici). Planuieste acum si comedia Boieri si ciocoi .

1861 Apar Clevetici ultra-demogogul si Timofte Napoila ultra-retrogradul, canticele comice interpretate de N.Luchian la Iasi.

1861-05-01 I se da geranta agentiei romane din Paris. Colaboreaza la Revista romana a lui A. I. Odobescu.

1861-09-01 Reintors la Mircesti, scrie Rusaliile, Cucoana Chirita in voiagiu, Barbu Lautarul, Drumul de fier s.a.

1862 Scrie "Istoria misiilor mele diplomatice".

1863 La Iasi, apare editia a doua a volumului Doine si lacramioare, la care se adauga si ciclul "Margaritarele". Apare partea a doua a "Repertoriului dramatic, cuprinzand ultimele piese ale scriitorului. Pleaca intr-o noua misiune diplomatica, trimis de Cuza.

1863-02-01 - 1863-03-01 Se joaca la Bucuresti piesele de teatru Cucoana Chirita in voiagiu si Paracliserul sau Florin si Florica .

1863-06-01 Se stabileste la Mircesti, impreuna cu Paulina Lucasiewicz. I se tipareste, la Paris, Grammaire de la Langue roumaine, sub numele V.Mircesco, cu o prefata de A.Ubicini. Publica Repertoriu dramatic, cuprinzand ultimele piese. La sfarsitul anului pleaca intr-o noua misiune diplomatica pe langa Napoleon al III-lea.

1864 - 1865 Incepe sa compuna ciclul Legendelor. Scrie numeroase canticele comice , in special pentru Mateo Millo : Surugiul, Barbu Lautarul, Gura-casca om politic, Paraponisitul, Ion Papusariul, Ginerele lui Hagi-Petcu, Barcarola, Concina, Agachi Flutur, Millo director, Covrigarul, Kera Nastasia, Harta razasul (vodevil), Arvinte si Pepelea (poveste intr-un act), Drumul de fier (comedie in doua acte).

1866 Apare intr-un volum intreaga colectie a "Poeziilor poporale". E numit membru al Societatii literare romane pentru cultura limbii, care in 1879 avea sa devina Academia Romana, luptand impotriva latinistilor, pentru impunerea pincipiului fonetic in scriere.

1866 In Foaia Sotietatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina apar : Concina, opereta Florin si Florica sau Paraclisierul si Paraponisitul. Din acelasi an dateaza volumul Poezii populare ale romanilor.

1867 In Foaia Sotietatii apar in ianuarie si in aprilie comedia Millo director , Barbu Lautarul si Surugiul.

1867 Poetul este la Paris

1867 La nou-aparuta revista Convorbiri literare, trimite Stan Covrigarul, Chirita la Paris, Ion Papusariul, Gura-casca si Surugiul.

1867-05-01 - 1867-06-01 Poetul se afla la Nissa

1867-07-01 Este in tara, este ales membru al Societatii Academice Romane.

1867-10-01 Vasile Alecsandri pleaca la Paris

1867-12-01 Se intoarce in tara

1868 Publica in "Convorbiri literare", primele pasteluri : Sfarsit de toamna, Iarna, Gerul, etc.

1868 Este ales deputat de Roman, dar refuza mandatul.

1868-04-01 Incepe sa publice in Convorbiri literare seria Pastelurilor

1869 In Convorbiri literare publica Dictionarul grotesc in care combate tendintele exagerat etimologizante.

1869 In Foaia Sotietatii apare comedia cu cantece Agachi Flutur, iar in Convorbiri literare apar comedia Drumul de fier si o serie de Pasteluri. Publica Arvinte si Pepelea

1869-03-01 La staruintele lui Kogalniceanu, primeste mandatul de deputat.

1869-11-01 Pleaca pentru 10 luni la Paris.

1870 Apare in Convorbiri literare comedia Ginerele lui Hagi Petcu.

1870 Se casatoreste cu Paulina Lucasiewicz.

1870-05-01 Se afla o luna la Nisa, dupa care calatoreste prin Viena, Munchen si Paris .

1871 Isi da demisia din Societatea literara romana, dupa ce aceasta hotarase sa adopte principiul etimologic in scriere si sa publice dictionarul lui Laurian si Massim.

1871 Apare in Convorbiri literare opereta Harta razasul. Din acest an dateaza si piesa Nobila cersetoare, dedicata Frantei aflate in razboi cu Germania.

1871-07-01 Alecsandri ia parte la serbarile de la Putna pentru care scrie, la cererea Comitetului de organizare din care faceau parte Mihai Eminescu si Ion Slavici, poezia Imn la Stefan cel Mare.

1872 Apare studiul "Introducere in scrierile lui Constantin Negruzzi", mai intai in "Convorbiri literare", apoi ca prefata la volumul de scrieri ale lui Negruzzi scos de Editura Socec. Scrie "Dumbrava Rosie", pe care o citeste la o sedinta a "Junimii".

1872 Apare la Iasi poemul istoric Dumbrava rosie, dedicat lui Costache Negri , cu mentiunea " se vinde pentru a contribui la subscriptiile ce se fac in favoarea eliberarii teritoriului francez". Poemul va inaugura un nou ciclu, cel al Legendelor.

1872 Scrie Introducere la scrierile lui Constantin Negruzzi, aparuta in Convorbiri literare.

1872-07-01 Calatoreste prin Austria, Elvetia si Franta.

1873 Colaboreaza la Columna lui Traian si la Revista contimporana , unde publica romanul Didri.

1873-06-01 Se afla in Franta, cu sotia si cu fiica sa.

1874 Ii apare poemul Dan, capitan de plai.

1874 Apare in revista Convorbiri literare comedia Boieri si ciocoi dedicata lui Mihail Kogalniceanu, pusa in scena la Iasi in acelasi an.

1874-06-01 Vasile Alecsandri se afla la Paris.

1875 Apar primele sapte volume ale editiei sale de Opere complete, patru volume de Teatru si trei de Poezii.

1875 Apar la Socec primele sase volume de Opere complete : Teatru I (Cantonete comice, scenete si operete), II (Vodeviluri) , III (Comedii) , Poezii I (Doine, Lacramioare, Suvenire) ; II (Margaritarele), III (Pasteluri si legende).

1876 In seria Operelor complete apare volumul Proza.

1877 Inaugureaza prin Balcanul si Carpatul ciclul "Ostasii nostri". Tine, in folosul ranitilor, o serie de conferite, in mai multe orase.

1877 In Convorbiri literare , Alecsandri dedica poezii ostasilor carfe lupta pentru independenta tarii. Pentru a strange fondurile necesare ingrijirii ranitilor, tine conferinte in mai multe orase. Scrie piesa La Turnu-Magurele.

1878 Scrie "Epistola generalului Florescu" si "Eroii de la Plevna", puternice satire impotriva conducatorilor regimului. Apare volumul "Ostasii nostri".

1878 Apare volumul de poezii Ostasii nostri si piesa La Turnu-Magurele e publicata in Albina Carpatilor. Participa si obtine marele premiu la concursul Societatii Limbilor Romantice de la Montpellier pentru poezia Cantecul gintei latine. Poezia e tradusa apoi in toate limbile romantice si in celelalte limbi de circulatie internationala.

1879 Termina piesa de teatru Despot-Voda.

1879-05-01 Intr-o sedinta a Junimii tinuta in casa lui Titu Maiorescu, Alecsandri citeste drama istorica Despot-Voda. Sunt de fata Eminescu, Caragiale, Slavici.

1879-09-30 Pe Scena Teatrului National din Bucuresti, are loc premiera dramei Despot-Voda, aplaudata intens de publicul spectator. Vasile Alecsandri inaugureaza o noua etapa a creatiei sale literare, cea a dramei istorice.

1880 Apare cel de-al noualea volum din seria "Operelor complete", cuprinzand "Legende noua" si "Ostasii nostri". Scrie feeria Sanziana si Pepelea . Apare la Socec drama Despot-Voda. In Convorbiri literare debuteaza schimbul de scrisori cu Ion Ghica. Alecsandri va scrie, de fapt, o singura scrisoare : Vasile Porojan.

1881 I se decerneaza Marele premiu "Nasturel-Herascu" al Academiei Romane pentru drama "Despot Voda" si poeziile din ultimul volum "Opere complete"

1881 Imita din frantuzeste farsa de carnaval Sfredelul dracului, reprezentata in acelasi an la Teatrul National din Bucuresti.

1882 Invitat de Felibri, pleaca in Franta. unde e sarbatorit in mai multe localitati prin Proventa pentru Cantecul gintei latine. Calatoreste prin Viena, Milano, Genova si Monte Carlo la Montpellier, apoi in MUntii Alpi, Avignon, Gap, Paris, Londra. Este premiat la concursul literar de la Forcalquier.

1882 Publica la Socec comedia franceza Les bonnets de la comtesse, scrisa cu 18 ani inainte.

1883 Tine la Ateneul Roman o conferinta in beneficiul lui Eminescu. Apare in Convorbiri literare feeria Sanziana si Pepelea.

1883 Termina in doar patru saptamani drama Fantana Blanduziei.

1883-07-01 Calatoreste pe Valea Rinului, prin Olanda, Anglia si Franta.

1884 Apare la Socec al X-lea volum al Operelor complete, continand Fantana Blanduziei si Varia (poezii).

1884 Apare volumul Scrisori catre Vasile Alecsandri de Ion Ghica, cu o prefata a lui Alecsandri.

1884 Moare Iancu Alecsandri, fratele poetului.

1884-03-22 Se joaca pe scena Teatrului National din Bucuresti Fantana Blanduziei.

1884-11-01 Este ales senator.

1884-12-03 Termina intr-o prima forma , in Mircesti, noua piesa Ovidiu.

1885 Este numit ministru plenipotentiar al Romaniei la Paris, functie in care va ramane pana la sfarsitul vietii.

1885-03-09 Se joaca, pe scena Teatrului National, din Bucuresti, in premiera, drama Ovidiu.

1886 Este atacat de catre critici. In apararea lui Alecsandri, Titu Maiorescu scrie articolul Poeti si critici.

1887 Lucreaza la prelucrarea dramei Ovidiu si intervine in tara pentru inceperea repetitiilor cu versiunea definitiva. Apar primele simptome ale bolii care ii va provoca moartea.

1888 Scrie poeziile, ramase postume: Plugul blestemat, Fluierul, Umor criticilor .. etc. Apar primele semne ale bolii care avea sa-l rapuna.

5. Sfarsitul

1888 - 1890 Incepe un proiect al unei tragedii, Virgiliu.

1889 - 1890-05-01 Se afla la Paris, apoi bolnav si "ostenit de atata chin" , Alecsandri se intoarce la Mircesti.

1890-08-22 Moare de cancer hepatic si pulmonar la casa sa de la Mircesti.

1890-08-26 Este inmormantat in gradina casei, daruite in 1914 Academiei de catre sotia poetului. Deasupra mormantului a fost ridicat un mausoleu din initiativa Academiei, in 1928. Intregul ansamblu a devenit muzeu memorial.

Dacă nu este specificat altfel, conţinutul acestei pagini este licenţiat sub Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 License