Sigiliul unic

deIon Brad


(Epilog la Reversurile lui Ion Horea)

Sigiliul unic al poeziei tale
Nu-l pun doar pe hârtia-ngălbenită
De toamna vârstei noastre luminate…
Tu îl aşezi pe fiece silabă,
Pe fiece cuvânt chemat să cânte
Şi psalmii bibliei, şi de mult uitatul
Cântec de leagăn – bocetul din urmă…
Când mă aplec să-i desluşesc adâncul,
Dau de-o fântână prea ascunsă mie,
Robul izvoarelor de suprafaţă…
Acolo-n adâncuri ameţitoare
Mă ispiteşti cu sufletul acestei
Bătrâne Transilvanii, maica noastră,
Încinsă, nu cu brâul sfânt de lână,
Numai cu lanţul fierului tiran…
Tiranul nostru, încă tânăr, Timpul…
2006

Dacă nu este specificat altfel, conţinutul acestei pagini este licenţiat sub Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 License